Biano Blogger: Locul in care te regăsești zi de zi

Numele meu este Oana Bonu, sunt o femeie pasionată de scris și de citit, așa că am făcut din asta atât job-ul meu, cât și hobby-ul meu.  Ca și om m-aș descrie un pic aeriană, iubitoare de odihnă, dar și de călătorii, curioasă și destul de comunicativă. Ca și blogger și profesionist sunt însă ordonată, focusată pe obiective și pe detalii, mereu dornică să realizez mai multe. 

Cum și când ai început să scrii pe blog?

Am început să scriu pe blog în 2007, în primul an de facultate, când am aflat ce este un blog și mi-am zis că e cazul să îmi fac și eu unul. Era un blog personal, în care povesteam multe lucruri din viața mea. Mă citeau prietenii, foștii colegi și chiar și câțiva dintre profesorii mei din liceu, iar la un moment dat, după ce m-am angajat, nu m-am mai simțit confortabil să postez lucruri personale pe el și m-am oprit.  Câțiva ani mai târziu, în 2016, la scurt timp după căsătorie, am lansat împreună cu sora mea blogul www.cityfemme.com, pe care scriu constant și cu drag de aproape 5 ani de zile. 

Descrie-ne un pic blogul tău. Ce fel de articole găsim pe el?

Blogul meu este un blog de lifestyle, însă conținutul este preponderent pentru femei. Asta nu înseamnă că nu sunt și domni care mă urmăresc, iar o mare parte din articole (mai puțin beauty, să zicem) pot fi citite și de aceștia. 

Scriam mult despre evenimente, piese de teatru și filme, dar pandemia le-a cam limitat pentru o perioadă. Pe blog găsiți însă constant recomandări de carte, rețete (unde sora mea, Alina este specialistă), interviuri cu femei antreprenor în seria „Femeile conduc lumea”, articole despre casă și grădina, beauty & health, câteva articole de parenting din experiența mea și articole de travel, unde povestesc cu drag despre vacanțele noastre. 

Aveam și o secțiune de informare în care publicam comunicatele de presă primite de la agenții, pentru că știu cât de multă muncă este în spate și cum oamenii vor să vadă rezultate și în cifre (numărul de apariții media), însă timpul pe care îl petreceam compilând informația și publicând-o devenise din ce în ce mai mare. Acum public mare parte din informațiile primite în postări pe Facebook, pe pagina blogului.

Despre ce îți  place cel mai mult să scrii?

Îmi place tare mult să povestesc despre vacanțe, atât pentru mine, cât și pentru cititoarele mele. În primul rând, vreau să existe o mărturie a celor văzute și făcute, un jurnal online, pe care poate la un moment dat mi-aș dori să-l mai citesc. În al doilea rând, pentru că vreau să arăt că se poate călători destul de ușor și cu un copil, și cu low / medium budget, pentru că în general nu ne aruncăm la prețuri.  Îmi mai place să scriu și despre cărțile pe care le citesc.

Cum s-a schimbat blogul tău de când ai început?

În primul rând s-a schimbat vizual – am început simplist, am învățat ușor-ușor să adaug widget-uri, categorii etc, iar anul acesta am făcut un rebranding atât în materie de logo, cât și în materie de layout. 

Ca și conținut, acum mă axez pe interviuri și colaborări mult mai mult decât o făceam în perioada de început a blogului, de când am devenit mamă scriu mai mult și despre / pentru părinți, iar media lunară a articolelor pe blog este în ușoară scădere, pentru că prefer să nu mai scriu atât de des. 

Am văzut ca în anul 2017 ai primit titlul de „Reporter și Blogger European" , ce a însemnat acest lucru pentru tine?

Titlul de „Reporter și Blogger European” a fost o mare reușită pentru mine, o onoare și o confirmare a faptului că aduc o valoare prin conținutul pe care îl public.

Toți avem nevoie din când în când de validare că ceea ce facem este bine, este util, și ținând cont că blogul este un hobby aveam nevoie de acest imbold să știu că mă aflu pe drumul cel bun. 

Titlul a venit și cu o vizită de trei zile la instituțiile UE din Bruxelles, deci experiența totală – premierea, vizita, discuțiile pe care le-am avut cu oficialitățile și faptul că am avut ocazia să-i cunosc și să interacționez cu câștigătorii celorlalte secțiuni (eu am câștigat categoria blog, însă au fost câștigători și pentru presă online, radio, foto etc) a fost un mare plus pentru experiența mea de blogger. 

Ai un loc/colt preferat unde iti gasesti inspiratia?

În general acasă, nu sunt genul care să scrie la terase, în parc sau să-și noteze din mers. Și nici în casă nu scriu oriunde, ci pe canapeaua din sufragerie, atunci când am liniște să fac asta, sau în patul din camera lui bebe, atunci când stau cu el să doarmă. 

Care este piesa de mobilier preferată și de ce?

Nu m-am gândit la asta până acum, însă cred că ar fi canapeaua, pentru versatilitatea ei. Pe canapea poți să stai să-ți savurezi cafeaua, poți scrie pe blog (sau răspunsurile pentru acest interviu, ca mine), poți să te uiți la televizor, poți să stai cu prietenii care vin în vizită, poți chiar și să te întinzi puțin să dormi la prânz, cum îi place soțului meu să facă. Și evident că poate fi și locul de somn pentru prietenii sau rudele care rămân peste noapte. 

Poți sa alegi pentru noi cateva piese de mobilier pentru casa visurilor tale?

Sigur ca da, mulțumesc pentru frumosul exercițiu de imaginație.

Inspira-te din alegerile Oanei!

Poți să ne recomanzi 3 cărți interesante pe care nu ar trebui sa le ratăm?

Aceasta este o întrebare și frumoasă, și grea în același timp. Am citit atât de multe cărți de-a lungul timpului încât am ajuns să-mi fac topuri pentru fiecare an în parte și este cam greu să selectez doar trei titluri, dar o să încerc. 

• Trilogia Balcanica de Olivia Manning – trișez acum puțin, pentru că introduc o trilogie pe listă, însă și dacă citiți doar prima parte a trilogiei, “Marea șansă”, veți rămâne captivați de viața interbelică din București, văzută prin ochii unei străine, o englezoaică care se mută aici alături de soțul ei, profesor universitar. 
• “Când înflorește liliacul” de Martha Hall Kelly este una din cărțile pe care îmi place să le recomand. Povestea este destul de complexă și îmbină viețile a trei femei și a felului în care cel de-al Doilea Război Mondial le-a afectat, mai ales că povestea este inspirata din fapte și evenimente reale. 
• „O viață măruntă” de Hanya Yanagihara este una dintre cărțile care m-a impresionat cel mai mult și la care am plâns la final. Nu este pentru minori însă, scenele de violență, de abuz și de sexualitate sunt pe alocuri foarte puternice.

---

Vrei să-ți prezinți blogul pe BIANO? Scrie-ne pe adresa iulia.cojocaru@biano.com și te vom contacta noi!